Commentaire
5
Information
| Section | Voyage: Timisoara |
| Vu de | 3 827 |
| Publiée | |
| Langue |
|
| Licence |
Copier la photo
Insère le lien suivant dans un commentaire, une description ou un message pour montrer cette image.
Copier le lien...
Clique, STP, sur le lien et utilise la combinaison de touches "Ctrl C" [Win] ou "Cmd C" le [Mac] autour du lien à copier.
Guglielmo Antonini 02/02/2007 2:00
bella anche questa costruzione e ben riportata.Scrivo in Italiano perchè "un poco" ho capito la tua bella descrizione in Romeno, credo che capirai anche l'italiano, ciao Guglielmo.
Aurora G. 15/08/2006 9:15
Sehr Interessantes Motiv zeigst Du hier! Sehr schöner Bildaufbau, farblich sehr schön auch. lg., a.Anca T. 14/08/2006 11:38
Completarea lui Alex!Stilul neoromanesc s-a nascut din o puternica dorinta si constiinta nationala. promotorul acestui stil a fost arhitectul Ion Mincu, de origine argesean. Acest lucru si-a impus mult amprenta in conceptia lui stilistica. Dupa absolvirea liceului in Bucuresti, a studiat putin arhitectura la Bucuresti, apoi a avut sansa sa plece cu o bursa la Beaux-Arts in Paris. Influentat de noile conceptii stiliste si arhitecturale, in special Art-Nouveau-l si derivatele lui germanice Jungendstill si Seccesion, el are ca si obiectiv primar reinnoirea arhitecturii din Romania de atunci (1880) Astfel el proiecteaza pentru una din expozitiile internationale de la Paris Salonul vinurilor al Regatului Romaniei unde adapteaza la planul unei case argesene motive traditionale plastice roamnesti atat bisericeasti cat si taranesti cunoscut mai bine sub numele Bufetul de la Sosea. Castiga o comanda pt executia casei Lahovary din Bucuresti care dupa 1947 a devenit sediul Uniunii Scriitorilor din Romania. Daca Salonul vinurilor este o creatie exceptionala, fiind prima constructie a noului stil, viitor national, neoromanesc, Casa Lahovary este o conceptie usor eclectica, dupa parerea mea...Totusi pe un schelet tributar modelelor academiste (si la acest edificiu se vede ca stapanea extrem de bine acest capitol) el a inserat multe din elementele considerate traditionale: torsada care se intalneste de la decoratuinile portilor argesene pana in Maramures, motive vegetale stilizate si motivul soarelui, al lunii, lucrate dupa tiparele arhitecturi eclesiastice medievale si mai noi. Se inspira din motivele artistice de la fatada Manastirii de la Curtea de Arges, de la vechiul mobilier eclesiastic, din decoratiunile cartilor bisericesti si vechilor documente redactate de cancelaria domnitorilor munteni. Din arhitectura brancoveneasca imprumuta cerdacul, raspandit in toat arealul romanesc. De exemplu la Cozia, cerdacul a fost construit de catre Brancoveanu.La fel este influentat de Stavropoleus, avand sansa sa o "disece" din punct de vedere arhitectural, participand activ la restaurarea acesteia. Dupa modelul Art-Nouveau foloseste materiale considerate traditionale (ceramica smaltuita-maiolica, piatra, lemnul). opteaza pentru o metoda de edificare(constructie) cat mai apropiata de cea traditionala.
Succesul acestui stil se defineste odata cu expoztia nationala din 1906, cand neoromanescul va fi ales drep stilul oficial al Regatului Romaniei.
Dupa Unirea din 1918, arhitectura romaneasca gaseste un teren virgin si fertil in Basarabia, Bucovina Transilvania, Banat si Cadrilater.Dicipolii ca si Ion D. Traianescu (autor printre altele a Catedralei Ortodoxe din Timisoara), Petru Antonescu, George Cristinel (autor al Catedralei Ortodoxe din Cluj), N.Ghica-Budesti, coleg de generatie cu Mincu (autor al Catedralei Reintregirii Neamului din Alba Iulia), nepotul pictorului Octavian Smighelschi (pictorul Catedralei Ortodoxe din Sibiu) anume Victor Smighelschi (autor al Bisericii Greco-Catolice din Scheii Brasovului, a Biserii Ortodoxe de pe malul drept al Tarnavei, din Sighisoara si a impozantei Catedrale Greco-Catolice din Satu-Mare). Totodata in Basarabia pot aminti Catedrala Ortodoxa din Balti sau din Balcic, Bulgaria, Biserica Ortodoxa Stella Maris unde este inmormantata inima reginei Maria a Romaniei.
Cam asta ar fi in linii mari povestea stilului neoromanesc...un stil care multi vor sa il treaca defapt un reziduu al Art-Nouveaului.
Iti multumesc,Anca
Anca T. 14/08/2006 11:36
Multumesc pentru comentarii .Alex,comentariile tale de cunoscator al istoriei arhitecturii sint atit de interesante incit poti sa le faci ,daca vrei direct si nu numai personal ..
Cu prietenie,
Anca
Manu Ka 13/08/2006 10:59
Ein klasse Motiv...mir gefallen besonders auch die grünen Zweige oben , sehr schön :-)LG
Manu